Singurul organism căruia nu îi trebuie aer ca să supraviețuiască
Singurul organism căruia nu îi trebuie aer ca să supraviețuiască
Există multe mistere, atunci când vorbim despre viața pe Pământ, însă până acum oamenii de știință nu găsiseră un organism capabil să supraviețuiască fără aer.
În 2020, oamenii de știință au descoperit un parazit asemănător unei meduze care nu are un genom mitocondrial.
Citește și: O nouă variantă de COVID-19, la patru ani de la începutul pandemiei. Care sunt principalele simptome
Viață fără aer?
Asta înseamnă că nu îi trebuie aer; de fapt, își trăiește viața complet lipsit de dependența de oxigen.
Această descoperire nu doar că schimbă tot ceea ce știam despre cum poate funcționa viața aici pe Pământ, dar ar putea avea și implicații pentru căutarea vieții extraterestre.
Viața a început să dezvolte abilitatea de a metaboliza oxigenul, adică de a respira, acum aproximativ 1,45 miliarde de ani.
Totul a început atunci când un organism de tip archaea a înghițit o bacterie mai mică, și cumva noua casă a bacteriei a fost benefică pentru ambele, astfel încât cele două au rămas împreună.
Această relație simbiotică a dus la evoluția comună a celor două organisme, iar în cele din urmă bacteriile încorporate au devenit organite numite mitocondrii.
Fiecare celulă din corpul nostru, cu excepția globulelor roșii, are un număr mare de mitocondrii, esențiale pentru procesul de respirație.
Ele descompun oxigenul pentru a produce o moleculă numită adenozin trifosfat (ATP), pe care organismele multicelulare o folosesc pentru a alimenta procesele celulare.
Știm că există adaptări care le permit unor organisme să prospere în condiții cu oxigen scăzut sau hipoxice.
Unele organisme unicelulare au evoluat organite mitocondriale pentru metabolismul anaerob, însă posibilitatea existenței unor organisme multicelulare exclusiv anaerobe a fost subiect de dezbatere științifică.
Asta până când o echipă de cercetători condusă de Dayana Yahalomi de la Universitatea Tel Aviv din Israel a decis să examineze din nou un parazit comun al somonului, numit Henneguya salminicola.
H. salminicola este un cnidar, aparținând aceleași filum ca și coralii, meduzele și anemonele.
Deși chisturile pe care le creează în carnea peștelui sunt inestetice, paraziții nu sunt dăunători și trăiesc alături de somon pe toată durata ciclului său de viață.
Ascuns în gazda sa, micuțul cnidar poate supraviețui în condiții destul de hipoxice, însă modul exact în care face acest lucru este dificil de înțeles fără a analiza ADN-ul creaturii, așa că cercetătorii au făcut exact asta.
Citește și: Un experiment îți demonstrează de ce nu toată lumea este „atinsă” de COVID-19
Experimentul realizat de oamenii de știință
Oamenii de știință au folosit secvențiere profundă și microscopie cu fluorescență pentru a studia H. salminicola și au descoperit că acesta și-a pierdut genomul mitocondrial.
În plus, a pierdut capacitatea de respirație aerobă și aproape toate genele nucleare implicate în transcrierea și replicarea mitocondriilor.
Exact ca în cazul organismelor unicelulare, a evoluat organite mitocondriale, dar acestea sunt neobișnuite – au pliuri în membrana internă, care nu sunt de obicei văzute.
Aceleași metode de secvențiere și microscopie folosite pe un parazit de pește cnidar strâns înrudit, Myxobolus squamalis, au fost utilizate ca control și au arătat clar un genom mitocondrial.
Aceste rezultate au arătat că aici, în sfârșit, era un organism multicelular care nu avea nevoie de oxigen pentru a supraviețui.
Deși H. salminicola rămâne în mare parte un mister, pierderea este destul de consecventă cu o tendință generală în aceste creaturi,una de simplificare genetică.
De-a lungul multor ani, au evoluat dintr-un strămoș meduză liber-trăitor într-un parazit mult mai simplu pe care îl vedem astăzi.
Cercetarea a fost inițial publicată în PNAS.
