Romanian Geek

Tehnologie, filme, muzică

Coldplay, maneaua, acordeonul pe orizontală, incluziunea și ipocrizia omenească
Concerte și festivaluri MUZICĂ OPINII

Coldplay, maneaua, acordeonul pe orizontală, incluziunea și ipocrizia omenească

De două zile, cam de când au sosit băieții de la Colplay pe meleaguri mioritice, internetul vuiește în lung și-n lat.

Unii cu glumițe (ca mine), alții super serioși – mai serioși decât ar fi nevoie în vremuri de restriște în care România are cu totul alte probleme mai urgent de rezolvat decât manelele.

S-a lăsat cu aoleu și aoleu balcanic pe scenă, în speranța solistului de la Coldplay că învățăm și noi ce naiba e aia incluziune rasială, printre alte incluziuni.

Intenție, de altfel, bună, însă a greșit, la drept vorbind, țara, a noastră fiind ipocrită din născare și am să explic imediat de ce.

Citește alte opinii: Alegeri locale 2024 – Piedone, Firea și Nicușor. Burduja… cine?

Ipocrizia nu salvează România

Bun, deci a cântat Babașa (sau cum îl cheamă pe băiat pentru că n-am chef să caut) pe scenă, acompaniat la acordeonul pe orizontală a lui Chris Martin.

Șoc și groază pentru publicul de la primul concert, huiduieli, supărări, tot tacâmul. Cum se poate ca la un concert rock să ne bage nouă aoleu și aoleu?

Păi, dacă acesta ar fi fost un concert de black metal sau orice metal ceva mai greu ca cel de aluminiu a la Coldplay, poate că aș fi înțeles.

…Dar Coldplay nu pare musai nici măcar rock și nici nu cred că băieții s-au poziționat vreodată în direcția asta.

Dacă tu, ca ascultător de Coldplay, te ambiționezi să crezi că ești rocker, asta este strict problema ta.

Dar mă îndoiesc că, la un moment dat, nu ai dat din ms-dosul din dotare, pe la 7 dimineața, când nu te vedea nimeni, pe vreo manea – beat fiind, evident. Alcoolul e de vină.

A doua seară, Chris Martin s-a aruncat înspre public certându-i blajin pentru atitudinea rasistă, ca mai apoi să le recomande să meargă la baie, să se scobească în nas, în c00R, oriunde, cât va repeta el „nefăcuta”. Și-apoi, în dulcele stil englezesc, le-a zis că el îi iubește oricum, așa rasiști cum sunt.

Și ce-au făcut românii? Nu numai că nu l-au mai huiduit pe băiatul cu manele, ci au trecut în tabăra opusă, aplaudându-l. Nu că ar rezonat neapărat cu muzica, ci pentru că, cel mai probabil, le-a fost rușine de nenea Martin.

Bravo, Chrisule! I-ai păpușat. I-ai manipulat cu mâna lor.

Și-aici intervine, din nou, ipocrizia. Da, la al doilea concert sigur erau alți oameni decât la primul, dar mă încred că și primii și cei din urmă sunt confecționați din același material. Deci, de unde diferența de atitudine? De la ipocrizie.

Citește alte opinii: Camera foto sau fotograful? Ce contează mai mult?

Lecțiile de incluziune predate de Coldplay

Cică nea Martin s-ar fi chinuit să ne arate că orice muzică e muzică și că ar trebui să fim mai puțin elitiști.

Bun, ideea nu este rea, însă cel mai probabil că nu a pierdut prea mult timp încercând să înțeleagă filosofia românească. Și-apoi, umblă niște zvonuri prin sat cum că nu Coldplay ar fi făcut alegerea, ci o anume casă de discuri care cam controlează tot ce mișcă-n muzichie – dar asta e altă discuție.

Ce nu s-a înțeles este că românii sunt cei care au suficiente proverbe și zicători periorative despre romi încât să se înțeleagă cam cât de rasiști sunt. În egală măsură, tot ei își mișcă organismul cu o frenezie greu de descris pe manelele cântate de aceiași romi.

Și, pentru că tot am ajuns la subiectul incluziune, tot românii ar da absolut orice pentru a nu se legaliza căsătoria „nenaturală” între două femei sau doi bărbați, dar parcă ar merge un film deocheat cu două fete care se iubesc între ele… nu pentru ele, ci pentru masculii dornici de priveală și… știți voi.

Aici a greșit solistul Coldplay, că nu a studiat problema.

Cât despre voi, cei care ați dat 800 de lei ca să-l auziți și pe Babașa (sau cum îl cheamă pe băiat pentru că n-am chef să caut), take a chill pill, guys.

Aia e, vorba unui băiat care nu cântă manele. Tociți internetul absolut degeaba cu manelele de la Coldplay.

Avem alte probleme la noi acasă. Să ne îngrijim de ele, că praf în ochi s-a tot dat. Inclusiv acum.

Citește alte opinii: Eu cu cine votez? O problemă a anului 2024

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde aveam să lucrez o perioadă la cotidianul local Viața Liberă. Între timp, mi-am ocupat timpul cu bloggingul, ajungând, în 2010, să câștig BLOGWARS, totul că în 2013 să particip din nou și să bifez locul al doilea. În ultimii ani am colaborat cu o serie de publicații online unde am scris despre politică și administrație, iar ultima colaborare se referă la revista de tehnologie Playtech.ro.
Verified by MonsterInsights